Intrebari fara raspuns

Ma intreb cum ar fi daca in viata asta toti am fi cum ne dorim sa fim si nu cum suntem in realitate.... E greu uneori sa lupti cu tine insuti si sa castigi (?!?) si pierderile si regasirile de sine sunt doar faze premergatoare catre un alt eu. Un eu pe care nu-l recunosti si nu sti daca-l vei place sau nu, un eu conditionat de ce ti se intampla; ajungem sa ne intrebam uneori cine (mai) suntem si daca suntem mai buni sau mai rai, fara sa stim raspunsul. Cum oare lucrurile pareau asa complicate o secunda in urma ca acum sa-ti fie atat de clare? In viata nu ramane nimic fara plata (sau rasplata) si incep sa ma tem ca voi sfarsi prin a obosi si a ma preda in fata unui inamic mereu castigator : viata. Un inamic care nu are nimic in comun cu sinceritatea, dreptatea, iubirea, frumosul........ci doar cu ideea de supravietuire. Un inamic care-ti infrange visele, sperantele, sentimentele doar pt a-ti da posibilitatea sa le inlocuiesti mereu cu altele si altele. Pare obositor, asa-i? Ei, eu una inca nu ma simt obosita si sper sa nu vina ziua in care sa depun armele - sau acea zi sa coincida cu cea in care voi inchide ochii pt ultima oara.