Mult timp am crezut ca soacrele nu-s asa acre, razbunatoare si complet lipsite de judecata cum spune lumea. In ultima vreme am reusit sa ma conving ca lumea are dreptate. Cum probabil voi ajunge si eu candva o soacra, sper sa ma impuste cineva inainte sa apuc sa ma comport ca o imbecila lipsita de simtul realitatii.
Soacrele au impresia ca orice fute fi-su e bun, cel putin pt primele 2 saptamani. El e fericit, multumit si zambitor.....partenera aproape nu deranjeaza, plus ca soacra are o groaza de noutati de aflat (o persoana noua in anturaj, multiplu de informatii noi si picante, cacalau pupat in fund pt soacra, buze moi si mangaietoare pt partenera/nora). Binenteles si partenera si soacra multumite si dragute una cu alta, asa ca de inceput. Dar, dragii mosului trec cateva saptamani (sau ani, daca ai noroc si multa rabdare si intelegere) si vine timpu cand lu mama soacra nu-i mai ajunge binele si vrea si mai bine; uita orice urma de bunavointa si pe fundalul perfect creat de fi-su (care si ala s-a invatat cu sarutatu-n dos) incepe sa gulgutze. Nu, nu te gulgutza pe tine, ca nu e trendy, incepe cu fi-su, ca asa e-n poker. Si dupa ceva timp de gulgutzat, incepe sa-i caute lu fi-su variante mai bune, macar "sa nu-l mai vada mama suparat, saracu de el". In loc sa-si aduca aminte cate cacaturi a patit ea cu barbata-su si cat de retarzi sunt barbatii de obicei, incearca sa-i indulceasca viata odorului. Eventual, daca odorul se descurca si singur cu procuratul pizdelor proaste, incearca sa-i gaseasca scuze si acoperiri pt proasta care sta acasa si-i poarta boului de grija ( ca doar nu tre sa evoluam, daca ea a fost proasta, de ce sa nu fie si generatia urmatoare, nu?!). Nu va alege nicicand varianta corecta si normala, ca "ea nu se baga" binenteles! Ea se baga in orice altceva posibil, de la barfe pana la reprosuri, mai putin in a-i da retardului un sfat folositor in viata searbada pe care o traieste.
Scriu urit? Ei, nu-s refulari ca nu asa refulez eu (imi consum energia de obicei in multe moduri placute si mult mai sexoase) insa ma uimeste inca ipocrizia si prostia, bineneteles completate cu o doza foarte mare de fudulie (nu, nu ma refer la momitze si fudulii, ci la egoul exagerat de om parvenit).
De ce scriu despre soacre acu ca-s solo? Uite asa sa va oftic pe voi, alea combinate si/sau casatorite! Sa va bagati mintile-n cap si sa va cheltuiti rabdarea, intelegerea si dragalasenia pe un animalutz de companie sau pe un amant - sa nu va para rau la sfarsit de relatie, cand, dupa 2 ore de ras cu lacrimi, realizezi ce inseamna "la multi ani! Sa fi fericita si iubita"! :) :)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)

2 comentarii:
Mda... Am realizat - cam tarziu, ce-i drept - ca exista un paradox: dupa ce iesi dintr-o relatie, de multe ori, soacra e mai greu de uitat decat insusi partenerul! Ea si piticii ei de gradina "asezonati" cu o Alba-ca-Zapada pe chipul careia se citeste fara dificultate sindromul Down (la personajul de poveste ma refer, cu soacra e mai greu). Dar asta e alta poveste. Soacra este cea care te bantuie si intr-o relatie urmatoare, ea este cea care te pregateste pentru... noua soacra. Astfel, te transformi intr-o fiintza (usor) paranoica, suspicioasa ca nu cumva sa se infiga un nou set de coltzi in posteriorul tau bombat (cred ca locul de electie e determinat de invidie pt faptul ca dosul soacrei deja atinge bordura atunci cand "mami" coboara de pe trotuar in incercarea de a traversa). Totusi, buzele moi ale doamnei cu pricina isi fac efectul de tranchilizant, tu lasi garda jos, si exact cand te astepti mai putin... hatz! Simti cum veninul iti invadeaza curul. In prima faza, te blochezi. Esti paralizata (se pare ca veninul de soacra este neurotrop). Cand iti revii, este deja prea tarziu: iubitul tau este cuibarit la pieptul mamei iubitoare, invaluit in parfum de amanta nou. Cat despre tine... numai urari de bine: "Sa fii fericita si iubita!"
Mdea, sindromul piticilor de gradina e simpatic. Io insa am decis sa nu ma schimb, ce voi schimba intradevar va fi felul in care ma voi trata pe mine de acum incolo. Io fericita sigur voi fi, deja am depasit momentul. Si iubita sper sa fiu, am io un lipici special asa ca nu-mi fac griji. Deja incep sa apreciez statutul de single si modul absolut special in care ma simt in ultima vreme. Singura nu-s, asa ca nu-mi fac griji ;)Pana la urma ajungem la vorba aia iar "ai grija ce-ti doresti, ca s-ar putea sa ti se intample"....numai ca uneori ai norocul sa ti se intample asa cum e bine pt tine, nu pt ala de-ti doreste :)) Pana la urma stii tu ca io am uneori gura asta spurcata aurita (vezi "asa si pe dincolo si sa nu-l vreau" stii tu! ;) )
Trimiteți un comentariu