Hmmmmmm....taraisul sarpelui, pulberea pamantului......

http://www.youtube.com/watch?v=6x4jhEkHOZM&playnext_from=TL&videos=jBcp0ne-eUg


Sunt o feminista...si cred in dreptul unei femei de a alege ce e mai bine pentru ea. Doar ca am aflat de curand ca nu mereu alegi ce e mai bine, doar alegi ce crezi ca e mai bine. Deoarece crezi ca ai toate informatiile, dar realitatea este ca nu sti nici 10%. Cu mult timp inainte, am facut o alegere in viata si acum o regret nespus - si cu atat mai multa tristete si parere de rau cu cat timpul ce-a trecut si-a lasat amprenta. Sunt de parere ca totul se plateste in viata, dar sunt alegeri care nu au pret. Cred ca este unul dintre cele mai rele pacate ale mele. Si oricat as dori sa ma revansez, nu simt ca voi putea vreodata. Da, sunteti curiosi despre ce e vorba. Stiu. Dar unele lucruri raman mai bine nespuse, ele dor oricum le-ai avea, spuse sau nu. Si dor cu atat mai mult cu cat intelegi ca, orice ai face si oricum ai privi lucrurile, nu poti impiedica pe cei de langa tine, la care tii, sa faca aceeasi greseala. Nu poti pentru ca, unele lucruri nu pot fi explicate; si pentru ca sacrificiul personal trebuie facut fara a dori recompense. De aia se numeste sacrificiu (SACRIFÍCIU, sacrificii, s.n. 1. Renunţare voluntară la ceva (preţios sauconsiderat ca atare) pentru binele sau în interesul cuiva sau a ceva; jertfă. sursa- http://www.dex-online-ro.ro/cautari/sacrificiu.htm). Sunt insa unele sacrificii care sunt catalogate gresit. De fapt nu sunt sacrificii, doar ca tu nu stii si le privesti ca si cand ar fi sau ar presupune sacrificii. De fapt sunt doar plati minuscule pentru cel mai frumos lucru din viata, lucru care de altfel nu are pret, este nepretuit. 
Probabil ca pacatele biblice, in masura mai mare sau mai mica, nu-mi sunt straine. Nu mi-am dat vreodata osteneala sa le aflu pe toate, dar in mod sigur le pot bifa pe cele mai multe. Insa doar unul doare...sunt ani de zile si tot doare; probabil ca durerea va exista mereu acolo, surda si stabila. Chiar si cand zambesc, chiar in momentele cele mai fericite cand n-o constientizez, dar este mereu acolo pt mine. O buna parte din timpul scurs n-am constientizat-o. O vedeam ca pe un lucru straniu, inexplicabil - mai mereu credeam ca e o coincidenta si starile mi le explicam mereu prin alti indicatori. A fost de ajuns o minune ca sa o inteleg si acum ca am inteles as fi vrut sa nu o fi facut - o durere si o vina inteleasa e mult mai greu de dus decat un lucru straniu, inexplicabil. Insa daca as putea intoarce lucrurile n-as vrea sa fie acelasi lucru straniu si as fi capabila sa suport inzecit aceeasi durere pt minunea pe care o traiesc. Si doar imi pare rau ca-s altii, care inteleg sau nu, care dau cu piciorul unei minuni, fie ca nu-s capabili vreodata sa o inteleaga, fie pentru ca aleg ceea ce cred ca e mai bine, stiind doar 10%. Vorbesc in dodii? Hmmm, poate. Dar cand cititi si nu intelegeti ce scriu, va rog sa va ganditi ca "dodiile" astea sunt doar exprimari ale unui suflet chinuit de pareri de rau; si chiar de nu le intelegeti, incercati mereu in viata sa nu va para rau de ceea ce ati facut, ci mai degraba de ceea ce nu ati facut, desi ati fi vrut. E si mai complicat? Poate. Doar ca uneori lucrurile sunt asa de simple si le complicam noi inutil. 
Nu va panicati, nu-s trista si nici melancolica, cei care ma stiti cunoasteti deja ca nu e genul meu sa fiu asa....simteam doar nevoia sa scriu cand ma mai napadesc parerile de rau.